Zalău

Orașul Zalău, reședința de județ a Sălajului, se află în nord-vestul României, în inima Țării Silvaniei, la poalele munților Meseș. Așezat într-o depresiune înconjurată de dealuri, pe valea râului Zalău, municipiul are o istorie documentară de peste 800 de ani, fiind atestat prima dată în 1220 sub numele de villa Ziloc. Astăzi Zalău este un important centru economic, cultural, universitar și turistic, cu o populație de aproximativ 52.000 de locuitori (recensământul 2021), constituind un punct strategic de acces între Transilvania, Maramureș și Crișana.

Date Geografice

Coordonate geografice	47°11′28″ N, 23°03′26″ E (47.19111° N, 23.05722° E)
Altitudine medie	275 m
Județ	Sălaj (SJ)
Suprafață	90,09 km²
Populație (2021)	52.359 locuitori
Cod poștal	450016
Fus orar	UTC+2 (EET), vară UTC+3 (EEST)
Prefix telefonic	+40 260
Localități componentă	Ortelec, Stâna
Localități vecine apropiate	Hereclean (7,5 km), Meseșenii de Jos (9,3 km), Treznea (10,2 km), Vârșolț (10,6 km), Dobrin (12,8 km), Românași (12,8 km)

Relief

Municipiul Zalău este așezat la poalele vestice ale Munților Meseș, într-o depresiune submontană înconjurată de dealuri, în bazinul hidrografic al râului Zalău. Zona de contact dintre Depresiunea Zalăului și Culmea Meseșului conferă orașului un amplasament pitoresc, cu pante ușoare și văi înalte care creează un microclimat favorabil. Pe teritoriul municipiului se află și localitățile Ortelec și Stâna, integrate administrativ.

Climă

În Depresiunea Zalăului predomină climatul temperat submontan, caracterizat prin precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5°C, iar a lunii iulie de +19,3°C. Prezența masivelor de păduri de foioase pe dealurile înconjurătoare creează un ecosistem favorabil dezvoltării turismului de natură și a activităților în aer liber.

Populație și demografie

An	Populație
1850	5.669
1880	7.506
1910	10.184
1930	10.688
1956	13.378
1966	15.144
1977	31.923
1992	68.404
2002	62.927
2011	56.202
2021	52.359

Conform recensământului din 2002, din populația totală, 80,8% erau români, 17,5% maghiari, iar restul aparţineau altor naţionalităţi (germani, evrei, ucraineni, sârbi, slovaci). Evoluția demografică a cunoscut un pic în anii 1990, urmat de o scădere constantă din cauza migrației și a scăderii ratei natalității. Zalău rămâne cel mai populat oraș din județul Sălaj.

Istorie

Pe teritoriul actual al orașului s-au descoperit vestigii din epoca neolitică, datând de aproximativ 6500 de ani. În zona apropiată au fost găsite monede dacice, iar după cucerirea Daciei de către Traian (106 d.Hr.), limesul Imperiului Roman trecea pe culmea Meseșului, unde se aflau fortificațiile romane de frontieră — turnuri, ziduri, șanțuri și valuri de apărare, printre care cel mai important fiind Castrul Porolissum. Zalăul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1220 sub numele de villa Ziloc. În cursul timpului au urmat numeroase atestări: 1246 (curtis pontificalis Zilac), 1282 (Zylah), 1318 (Ziloh), 1344 (Zilach), 1475 (oppidum Zylah), 1570 (Ziloch), 1601 (Zila), 1808 (Zilahu, Zalahu, Waltenberg vel Zillenmarkt), 1850 (Zilah, Waltenberg, Zălau), 1900 (Zalău).

Primul muzeu din județul Sălaj a funcționat la Zalău începând cu anul 1880. În secolul XIX și începutul secolului XX, orașul s-a dezvoltat ca centru administrativ, judecătoresc și cultural: aici au funcționat tribunalul și prefectura (clădirea actualei primării, 1889), teatrul orășenesc „Transilvania” (1895), Colegiul Reformat „Silvania” (1860) și Biblioteca Documentară cu peste 40.000 de volume, multe rare sau unice. În 1714, regele Suediei Carol al XII-lea a poposit într-o casă de pe actuala str. Corneliu Coposu, episod marcat astăzi printr-o tablă comemorativă.

Obiective turistice

Biserica Reformată

Clădire impunătoare edificată între 1904–1907, considerată a doua cea mai mare biserică reformată din Estul Europei Centrale, cu o capacitate de 1.600 de locuri și o înălțime de 35 de metri. Arhitectura neogotică și acustica excepțională o fac un punct de referință al peisagului urban și o sedință a evenimentelor culturale majore, precum Festivalul Internațional Coral „Ecouri Transilvane”.

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău

Înființat în 1951, funcționează într-o clădire istorică din jurul anului 1900 (fostul casin al asociației meșteșugărilor), monument de arhitectură cu elemente neoclasice. Colecțiile cuprind artefacte de la paleolitic, epoca romană (descoperiri din Porolissum), evul mediu, cât și artă plastică românească modernă. Muzeul găzduiește și expoziții temateice și evenimentele „Noaptea Muzeelor”.

Complexul Arheologic Porolissum

Situat la aproximativ 12 km de Zalău, Porolissum a fost un important oraș roman de graniță, dezvoltat în jurul unui castru militar stabilit în 106 d.Hr. Astăzi complexul include zidurile castrului, amfiteatru, terme, basilică și așezarea civilă (vicus), fiind cel mai important sit arheologic roman din România de nord-vest. Aici se organizează anual Festivalul „Zilele Romane”, reconstituind viața epocii.

Biserica Romano-Catolică Sfânta Treime

Edificată în 1878 în stil neogotic, biserica se remarcă prin arhitectură elegată și vitrailuri artistice. Este una dintre cele mai vechi biserici romano-catolice din oraș și un simbol al pluralismului confesional care a caracterist istoria Zalăului.

Catedrala Sfânta Vineri (Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”)

Constructată între 1930–1934, catedrala este un edificiu monumental în stil neobizantin, cu pictură murală de o frumusețe remarcabilă. Reprezintă centrul spiritual al ortodoxiei din zonă și un punct de atracție pentru pelerini și vizitatori interesați de artă sacra.

Personalități

Ady Endre (1877–1919), marele poet maghiar al secolului XX, a locuit în Zalău în perioada liceală (1892–1896), în casa de pe strada care azi poartă numele lui. Activitatea sa literară a fost profund influențată de 분위erele locale.

Simion Bărnuțiu (1808–1864), filozof, politician și om politic al Revoluției de la 1848, a predat la Colegiul Reformat din Zalău și a locuit în oraș. Un bust comemorativ și școala generală care îi poartă numele își amintesc moștenirea.

Alexandru Papiu-Ilarian (1827–1877), istoric, politician și membru al Academiei Române, a fost elev al Colegiului Reformat din Zalău. Bustul său se află în fața instituției.

Iuliu Maniu (1873–1953), președinte al Partidului Național Român și prim-ministru al României, a avut legături strânse cu Zalău, unde a activat politic. Un bust comemorativ îl onorează în oraș.

Ștefan Birtalan (n. 1948), legendă a handbalului românesc, campion european (1974) și vicecampion (1976) mondial, antrenor de succes, născut și format sportiv la Zalău.

Dacian Cioloș (n. 1969), politician, ministru al Agriculturii, comisar european pentru Agricultură și Développement Rural, președinte al USR, născut la Zalău.

Distanța Zalău - Longyearbyen (Svalbard și Jan Mayen)

Indicații rutiere Zalău - Longyearbyen